Chiar dacă colonialismul sub forma sa de imperialism modern a luat sfârşit în a două jumătate secolului XX, felul în care lumea occidentală percepe populaţiile şi culturile fostelor colonii este în continuare influenţat de colonialism. Proiectul de faţă şi-a propus în primul rând să arate cum percepţiile şi prejudecăţile moştenite de la colonialism influenţează jocurile video şi cum aceste prejudecăţi se combină cu alte tipuri de prejudecăţi legate de identitatea de gen. În al doilea rând, proiectul şi-a propus să analizeze dacă jocurile video pot critica prejudecăţile mai sus enunţate. În al treilea rând, proiectul s-a ocupat cu felul cum gândirea colonială occidentală a influenţat gândirea est-european despre identitate naţională şi istorie.
Cele trei obiective mai sus enunţate au fost dovedite cu succes. În capitolul “Can Artificial Humans Go to Heaven? Transhumanist Salvation in Shelley’s Frankenstein and the Hitman Series” se arată cum în jocurile Hitman identitatea rasială sau etnică a diferitelor personaje de proveninţă dintr-o fostă colonie este utilizată pentru a face uciderea personajului în cauză mai puţin blamabilă. “From Male to Colonial Gaze: The Intersection of Patriarchy and Colonial Discourse in the Rebooted Tomb Raider Video Game Series” continua direcţia capitolului precedent şi arată cum în recentele jocuri Tomb Raider protagonista poate îndeplini rolul de colonizator-explorator doar dacă respectă autoritatea patriarhală. De asemenea, se arată cum jocurile prezintă imperialismul modern într-o lumină favorabilă tratând ideea de colonizator-civilizator ca fiind acceptabilă.
Nu toate jocurile se lasă influenţate de colonialism. Cartea Immersion, Narrative, and Gender Crisis in Survival Horror Video Games arată cum criza masculinităţii personajelor principale din jocurile survival horror aduce cu sine o incapacitatea a acestora de a coloniza spaţiile ale alterităţii pe care trebuie să le parcurgă. Mai mult decât atât, felul în care această incapacitate este reprezentată de jocurile survival horror invită jucătorul la reflecţie cu privire la prejudecăţile din jocurile video de acţiune. Această direcţie este continuată de articolul acceptat spre publicare “From Saviour to Colonial Perpetrator. Manipulating Player Empathy in Silent Hill 2 and Silent Hill Origins” care arată cum jocurile enumerate în titlu manipulează empatia jucătorului cu protagonistul pentru a atrage atenţia cu privire la tendinţa jocurilor video de a obliga jucătorul să acţioneze colonial fără a da atenţie consecinţelor morale negative ale colonialismului.
Gândirea colonială occidentală şi ideologiile discriminatorii asociate acesteia au influenţat şi gândirea în Europa de Est. În acest sens, în articolul “The ‘Pure’ Romanian: (Re)writing Romanian National Identity in Dan Puric’s Romanian Soul” arăt cum naţionalismul etnic românesc din perioada interbelică şi miturile comuniste româneşti sunt recuperate în eseul lui Dan Puric. Mai mult decât atât, în articolul “(Anti)Colonial Anti-Communism in S.T.A.L.K.E.R.: Shadow of Chernobyl. Appropriating the Anti-Colonial Rhetoric of Heart of Darkness and F.E.A.R. to Criticize Soviet Communism” arât cum jocul analizat exprimă la nivel alegoric un mesaj anti-comunist folosind clişee împrumutate de la colonialismul occidental.
Nu în ultimul rând, volumul colectiv cu publicare anticipată pentru 2024 aflat sub contract cu editura De Gruyter, Colonial Intersections in Video Games, conţine o serie de analize de jocuri video dezvoltate în mai multe regiuni ale lumii, serie care oferă o perspectivă largă asupra gândirii coloniale occidentale, a felului cum aceasta este preluată de alte culturi şi a felului cum o critică la adresa colonialismului poate fi articulată în jocurile video.
Colonial Discourse in Video Games 